Firma PIKO a fost înființată în Germania în septembrie 1949, fabrica de modele feroviare fiind localizată pe vremea aceea în orașul Chemnitz din fosta R.D.G. și a cunoscut o revigorare a activității când a fost preluată de Dr. Rene Wilfer în anii 90.

Prima realizare a fabricii de machete feroviare PIKO a fost PIKO Express, în două variante de set, sub numele PICO ( prescurtarea de la PICOLO).

În 1951 s-a luat hotărârea de a se schimba denumirea fabricii în PIONIER KONSTRUCTION.

În 1952 fabrica s-a mutat la Sonneberg, în această zonă existând o veche tradiție de a fabrica jucării și modele. Pe vremea aceea, modelele feroviare funcționau în curent alternativ, iar în această perioadă s-a decis trecerea la funcționarea în curent continuu, la tensiunea de 12V.

La începutul anilor 60, denumirea firmei a devenit cea pe care o cunoaștem și astăzi și anume PIKO, fiind recunoscută pe plan european ca un mare producător de modele feroviare.

În 1964, în urma contractului semnat la Moscova, producătorii ruși renunță la fabricarea de modele feroviare și desemnează PIKO ca producător principal pentru piața țărilor socialiste. pentru modele feroviare realizate la scările H0 și N. Astfel, în 1970 media de producție a fabricii PIKO era de 1300 de locomotive pe zi, crescând constant de-a lungul anilor, ajungându-se ca în anul 1978, producția să fie de 1.300.000 de locomotive și 2.000.000 de seturi.

Până în anul 1984, fabrica PIKO produsese 10.000.000 de locomotive la scara H0 și N, 23.000.000 de vagoane, 6.000.000 de seturi și 3.000.000 de transformatoare.

Fabrica PIKO avea la vremea aceea importatori din toate țările europene, cei din Europa de Vest trebuind să lanseze comenzi ferme încă de la începutul anului. După fiecare târg sau expoziție, producția pe un an de zile era angajată numai pentru export, fără produse pentru piața internă a fostei R.D.G. Piața externă a PIKO era formată din țări precum Olanda, Belgia, Franța, Elveția, cea mai mare piață fiind formată din cea sovietică și cea a țărilor socialiste ca Polonia, Cehoslovacia, România și Bulgaria.

În 1990, fabrica PIKO a fost propusă spre privatizare, în luna martie semnându-se un contract de colaborare cu firma MARKLIN, varianta de preluare a PIKO eșuând. Alte firme care au fost interesate de preluarea PIKO au fost: ROCO, TRIX, HERPA și LILIPUT.

Tot în 1990, Dr. Renee Wilfer a efectuat o vizită la firma PIKO, aceasta având la momentul acela în jur de 800 de muncitori.

La data de 1 Mai 1992, Dr. Renee Wilfer a preluat prin cumpărare programul de producție al fabricii PIKO, actul notarial semnându-se la 30 aprilie 1992.